 |
| (Mugil cephalus) |
Raspandire geografica
Labanul (denumit si chefal de catre localnici) este o specie care traieste aproape in toate marile si oceanele din zonele tropicale si subtropicale, in Romania se gaseste de-a lungul intregului litoral si patrunde si in aproape toate lacurile litorale (Razelm-Sinoe, Zmeica, Tabacarie, Tatlageac, Mangalia).
Caracteristici
Corpul este alungit, gros, capul mare, comprimat dorso-ventral. Ochii sunt prevazuti cu pleoape adipoase bine dezvoltate, translucide, care acopera globul ocular aproape in intregime, lasand pupilei numai o deschidere verticala foarte redusa, ceea ce este caracteristic speciei. Gura este mica, terminala, cu buza superioara putin ingrosata. Corpul este acoperit cu solzi mari, dintre care cei din regiunea capului si de pe dorsala sunt prevazuti cu niste canale, iar cei de pe cap au si niste mici tubulete. La baza inotatoarelor pectorale se afla cate un solz mare si dur.
Colorit
Spatele labanului este cenusiu-brun-albastrui cu reflexe aurii, iar pe laturi se vad 12 dungi longitudinale, dintre care 7-8 se intind pana in regiunea dorsala. Abdomenul este argintiu. De multe ori la baza pectoralei se vede o pata neagra. Dorsalele si caudala sunt cenusiu-verzui, ventralele albe, iar pectoralele si anala cenusiu deschis.
Labanul (denumit si chefal de catre localnici) este o specie care traieste aproape in toate marile si oceanele din zonele tropicale si subtropicale, in Romania se gaseste de-a lungul intregului litoral si patrunde si in aproape toate lacurile litorale (Razelm-Sinoe, Zmeica, Tabacarie, Tatlageac, Mangalia).
Caracteristici
Corpul este alungit, gros, capul mare, comprimat dorso-ventral. Ochii sunt prevazuti cu pleoape adipoase bine dezvoltate, translucide, care acopera globul ocular aproape in intregime, lasand pupilei numai o deschidere verticala foarte redusa, ceea ce este caracteristic speciei. Gura este mica, terminala, cu buza superioara putin ingrosata. Corpul este acoperit cu solzi mari, dintre care cei din regiunea capului si de pe dorsala sunt prevazuti cu niste canale, iar cei de pe cap au si niste mici tubulete. La baza inotatoarelor pectorale se afla cate un solz mare si dur.
Colorit
Spatele labanului este cenusiu-brun-albastrui cu reflexe aurii, iar pe laturi se vad 12 dungi longitudinale, dintre care 7-8 se intind pana in regiunea dorsala. Abdomenul este argintiu. De multe ori la baza pectoralei se vede o pata neagra. Dorsalele si caudala sunt cenusiu-verzui, ventralele albe, iar pectoralele si anala cenusiu deschis.
Dezvoltare
Dintre chefali, labanul creste cel mai mare ca talie, in mod obisnuit masoara 25-30 cm si 1,5-2 kg. In Marea Neagra, cu totul exceptional, atinge lungimea de 60-65 cm si greutatea de 3-3,5 kg, dar in alte mari s-au pescuit si exemplare de 1 m, cu o greutate de pana la 10 kg. Labanul traieste 18-22 ani.
Dintre chefali, labanul creste cel mai mare ca talie, in mod obisnuit masoara 25-30 cm si 1,5-2 kg. In Marea Neagra, cu totul exceptional, atinge lungimea de 60-65 cm si greutatea de 3-3,5 kg, dar in alte mari s-au pescuit si exemplare de 1 m, cu o greutate de pana la 10 kg. Labanul traieste 18-22 ani.
Biologie
Traieste peste tot in Marea Neagra, ierneaza in mai multe locuri in bancuri mari. De exemplu, labanii care traiesc in dreptul litoralului romanesc sau care intra in lacurile noastre litorale ierneaza partial in zona coastelor sudice ale Bulgariei si coastelor Peninsulei Crimeea. La tarmurile noastre, labanii apar in aprilie-mai, cand apa lacurilor litorale incepe sa se incalzeasca, intai apar exemplarele mai tinere, apoi cele mai batrane. In lagunele noastre se intretin la adancime mica, unde apa se incalzeste repede, dar sunt foarte speriosi si la cel mai mic zgomot se imprastie repede. Patrunderea in aceste lacuri continua pana in perioada august-septembrie, in cele din urma sosind puietul cel mai tanar. Aceasta migratie si intensitatea ei sub aspectul numeric al indivizilor nu sunt identice in fiecare an, dovada fiind capturile variate obtinute la pescuitul industrial.
Reproducerea labanului are loc in mare, in zone diferite (in larg si la tarm), in perioada iunieseptembrie. Femela depune 2-7 milioane boabe de icre pelagice, cu un diametru de 0,8 mm. In lacurile litorale, labanul se hraneste cu plancton si cu substante organice, in primul rand cu detritus vegetal, cu alge, crustacee faentonice si infuzori. In mare, hrana lui consta in special din alge diatomee, pe care le inghite odata cu nisipul. Carnea labanului este grasa, gustoasa si foarte cautata, dar se altereaza repede in zilele calduroase.
Pescuitul sportiv
Labanul se pescuieste cu petactarul, unealta aruncata cu mana la o distanta de 30-40 m, in apa cu o adancime de 2-4 m, firul fiind tinut in mana pentru a fi recuperat tot cu mana la primele muscaturi ale pestelui. Firul se recupereaza repede, fara sa se slabeasca, pentru a nu da posibilitate pestelui sa scape din carlig. Unealta se confectioneaza astfel: pe un nailon de 0,40-0,50, cu o lungime de 40-50m, care are la capat un plumb de 35-40 g, se leaga 3 carlige, cu strune de 10-15 cm, la o distanta de 15-20 cm intre ele. Pe carlige se pune ca nada un miriapod marin denumit de catre localnici "rama de mare". Acest miriapod traieste la adancimi mici pe malul marii, pe fund namolos. Dupa ce au fost culese din mare, "ramele de mare" se pastreaza in felul urmator: se presara bine cu nisip curat si uscat si se pun intr-un recipient metalic (cutie de ness, etc.), alternand straturile de rame cu cele de nisip umed. Ultimul strat din cutie trebuie sa fie de nisip umed, dispus intr-un strat gros, pentru a preveni moartea si uscarea ramelor. Cu petactarul se pescuiesc vara exemplare mari de labani. Pestele are buzele mai putin rezistente la solicitare fizica, ca atare se pot rupe usor. De aceea, pentru a nu-l scapa, se scoate in mod obligatoriu din apa cu minciogul.
Labanul se mai pescuieste de catre amatori si cu pluta, cu o varga de bambus de 3-4 m, de care se leaga un fir de nailon de 3-4 m lungime si 0,20-0,26 grosime. La capatul firului se leaga un plumb, iar deasupra plumbului, la o distanta de 15 cm, cu doua strune de 10-15 cm lungime, se leaga doua carlige mai mici decat cele folosite la petactar. Deasupra celor doua carlige se pune o pluta culisanta, astfel reglata incat plumbul sa pluteasca la 20 cm deasupra fundului marii. La pescuitul cu pluta se prind in general exemplarele mai mici de laban care se apropie de zona tarmurilor noastre.
Traieste peste tot in Marea Neagra, ierneaza in mai multe locuri in bancuri mari. De exemplu, labanii care traiesc in dreptul litoralului romanesc sau care intra in lacurile noastre litorale ierneaza partial in zona coastelor sudice ale Bulgariei si coastelor Peninsulei Crimeea. La tarmurile noastre, labanii apar in aprilie-mai, cand apa lacurilor litorale incepe sa se incalzeasca, intai apar exemplarele mai tinere, apoi cele mai batrane. In lagunele noastre se intretin la adancime mica, unde apa se incalzeste repede, dar sunt foarte speriosi si la cel mai mic zgomot se imprastie repede. Patrunderea in aceste lacuri continua pana in perioada august-septembrie, in cele din urma sosind puietul cel mai tanar. Aceasta migratie si intensitatea ei sub aspectul numeric al indivizilor nu sunt identice in fiecare an, dovada fiind capturile variate obtinute la pescuitul industrial.
Reproducerea labanului are loc in mare, in zone diferite (in larg si la tarm), in perioada iunieseptembrie. Femela depune 2-7 milioane boabe de icre pelagice, cu un diametru de 0,8 mm. In lacurile litorale, labanul se hraneste cu plancton si cu substante organice, in primul rand cu detritus vegetal, cu alge, crustacee faentonice si infuzori. In mare, hrana lui consta in special din alge diatomee, pe care le inghite odata cu nisipul. Carnea labanului este grasa, gustoasa si foarte cautata, dar se altereaza repede in zilele calduroase.
Pescuitul sportiv
Labanul se pescuieste cu petactarul, unealta aruncata cu mana la o distanta de 30-40 m, in apa cu o adancime de 2-4 m, firul fiind tinut in mana pentru a fi recuperat tot cu mana la primele muscaturi ale pestelui. Firul se recupereaza repede, fara sa se slabeasca, pentru a nu da posibilitate pestelui sa scape din carlig. Unealta se confectioneaza astfel: pe un nailon de 0,40-0,50, cu o lungime de 40-50m, care are la capat un plumb de 35-40 g, se leaga 3 carlige, cu strune de 10-15 cm, la o distanta de 15-20 cm intre ele. Pe carlige se pune ca nada un miriapod marin denumit de catre localnici "rama de mare". Acest miriapod traieste la adancimi mici pe malul marii, pe fund namolos. Dupa ce au fost culese din mare, "ramele de mare" se pastreaza in felul urmator: se presara bine cu nisip curat si uscat si se pun intr-un recipient metalic (cutie de ness, etc.), alternand straturile de rame cu cele de nisip umed. Ultimul strat din cutie trebuie sa fie de nisip umed, dispus intr-un strat gros, pentru a preveni moartea si uscarea ramelor. Cu petactarul se pescuiesc vara exemplare mari de labani. Pestele are buzele mai putin rezistente la solicitare fizica, ca atare se pot rupe usor. De aceea, pentru a nu-l scapa, se scoate in mod obligatoriu din apa cu minciogul.
Labanul se mai pescuieste de catre amatori si cu pluta, cu o varga de bambus de 3-4 m, de care se leaga un fir de nailon de 3-4 m lungime si 0,20-0,26 grosime. La capatul firului se leaga un plumb, iar deasupra plumbului, la o distanta de 15 cm, cu doua strune de 10-15 cm lungime, se leaga doua carlige mai mici decat cele folosite la petactar. Deasupra celor doua carlige se pune o pluta culisanta, astfel reglata incat plumbul sa pluteasca la 20 cm deasupra fundului marii. La pescuitul cu pluta se prind in general exemplarele mai mici de laban care se apropie de zona tarmurilor noastre.
Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ai grija ce vrei sa zici...!!!