Pescuit - Somn pitic

Raspandire geografica

   Aceasta specie a ajuns in Europa in penultimul deceniu al secolului 19, fiind adusa din S.U.A. Prima oara a aparut in Franta (1881), apoi in Germania (1885), pentru ca azi sa fie prezenta in aproape toate tarile continentului nostru. In Romania apare mai ales in Mures, Crisuri, Somes, Timis si Bega, dar exista multe exemplare si in crescatoriile de crap din judetul Bihor (Cefa, Inand, Taimasda).

Caracteristici

   Somnul pitic seamana ca forma cu somnul obisnuit, desi nu este inrudit cu acesta, intrucat face parte din alta familie (Ictaluridae). Atat pe maxilarul inferior, cat si pe cel superior, pestele are cate 4 mustati. Cele de pe maxilarul superior sunt repartizate astfel: doua in apropierea coltului gurii, aplecate in jos, celelalte doua in apropierea ochilor si indreptate in sus, putin inapoi, ca niste coarne. Cele 4 mustati de pe maxilarul inferior sunt mai scurte si dispuse intr-o singura linie. In spatele inotatoarei dorsale, somnul pitic are o inotatoare adipoasa, la fel ca pestii din familia pastravului. Tesuturile musculare puternice din apropierea cozii se observa usor prin proeminentele ce le alcatuiesc sub pielea subtire a pestelui.

Colorit

Coloritul este deosebit de frumos. Spatele si partile laterale sunt brun-negricioase, uneori cu o nuanta liliachie, cu marmoratii slab conturate. Regiunea burtii este alb-galbuie. Irisul ochilor este argintiu. Exemplarele mai tinere sunt mai roz sau mai liliachii si in general mai deschise la culoare decat cele batrane.

Dezvoltare

   Lungimea medie a somnului pitic este de 18-25 cm, depasind rareori 40 cm. Greutatea medie este de 160-200 g; foarte rar (in crescatorii) s-au prins si exemplare de 1 kg.

Biologie

   Somnul pitic prefera apele linistite, bogate in vegetatie submersa, cu fundul acoperit cu nisip sau mal. In rauri, cauta cu predilectie locurile unde apele sunt mai domoale. Primavara si toamna sta in portiunile mai putin adanci ale apelor, in timp ce in zilele toride de vara se retrage catre zonele unde apa este mai adanca. Se misca putin in timpul zilei, mentinandu-se, mai curand inactiv, in apropierea fundului apei. Hrana somnului pitic consta din icre, alevini si pui de peste, insecte acvatice si larvele acestora, materii vegetale aflate in  descompunere, seminte de plante, detritus etc. Fiind consumator de icre, somnul pitic este un peste daunator atat in apele naturale unde s-a inmultit, cat si mai ales in crescatoriile de crap, unde specialistii recurg la orice metoda pentru a-l elimina. Atinge maturitatea sexuala, de regula, la varsta de 2 ani, mai rar 3 ani. Reproducerea are loc in aprilie-mai, cand femelele depun cate 2000-3000 boabe de icre cu diametrul de 3-4 mm. Somnul pitic se hraneste activ incepand cu primavara si pana toamna; odata cu venirea iernii, patrunde in stratul de mal de pe fundul apei pentru a "hiberna" pe toata durata anotimpului rece, stand in completa nemiscare. Carnea sa este gustoasa, fara oase, foarte apreciata.

Pescuitul sportiv

   Se pescuieste prin metoda cu plumbul pe fund. Pe fir se fixeaza doua carlige de dimensiuni medii, cu tija dreapta, iar ca nada se pot folosi rame, insecte mici, felii subtiri de peste. Primavara se gaseste mai ales in zonele de apa mai putin adanci, cu apa mai calda (locurile unde se reproduc obletii si platicile) si unde se pot prinde mai multe exemplare de somn pitic intr-un timp relativ scurt. Fiind foarte mancacios, el musca carligul atat de energic, incat se inteapa singur, pescarului neramanandu-i decat sa observe smucitura firului pentru a sti ca a capturat somnul pitic. Obosirea pestelui prins in carlig este usoara, desi exemplarele mai mari se apara cu inversunare, prilejuind astfel pescarului clipe placute. In timpul verii, somnul pitic trebuie cautat in zonele unde apa este mai adanca.

Legea nu reglementeaza dimensiunea minima admisa la pescuit.