Pescuit - Porcusorul de vad

Porcusorul de vad (Gobio uranoscopus)

Raspandire geografica

   Aceasta specie traieste in partea orientala a bazinului hidrografic al Dunarii, in tara noastra se intalneste in zonele de deal si de munte ale tuturor raurilor mai mari care izvorasc de la munte. Astfel, porcusorul de vad apare in Somes, Viseu, in Crisuri, Mures, Timis, Tarnava Mare, Tarnava Mica, Olt, Cormos, Cibin, Hartibaciu, Jiu, Arges, Dambovita, Moldova, Moldovita, Bistrita Moldoveneasca, Trotus, Iza, Vedea etc.

Caracteristici

   Corpul pestelui este alungit, cilindric, comprimat foarte usor lateral numai in zona pedunculului caudal. Ochii sunt orientati mai mult in sus. Gura este asemanatoare cu a celorlalte specii ale genului. Pieptul si istmul sunt complet acoperite cu solzi.

Colorit

   Dorsala este cenusiu-verzuie sau bruna, batand in roscat, iar ventrala este alb-galbuie. In spatele dorsalei se vad 2-3 pete negricioase, evidente, in timp ce pe laturile pestelui se disting 7-10 pete mari, rotunde. Pe solzii liniei laterale se afla doua pete mici, negre.

Dezvoltare

   Este un peste de talie mica, cu un ritm de crestere lent. Atinge si 12 cm lungime, dar in mod obisnuit nu depaseste 9-10 cm. In primul an de viata creste pana la 2,5-4 cm lungime, iar in al doilea ajunge abia la 5-6 cm.

Biologie

   Porcusorul de vad traieste in raurile mari de munte, localizandu-se in repezisuri, unde fundul apei este acoperit cu pietre si bolovani. De multe ori traieste in compania scobarului. Evita malurile abrupte, zonele cu radacini, fundul malos. Acest peste traieste mai mult solitar. Se intretine in zona adanca a apei, in apropierea fundului, cu capul indreptat contra curentului, asteptand hrana adusa de rau, hrana care consta din larve de insecte reofile, viermi, mici crustacee, bioderma, resturi vegetale, detritus organic. Se reproduce in perioada mai-iulie, depunand 600-1000 boabe de icre pe pietre sau pietris.

Pescuitul sportiv

   Localnicii il prind cu furculite, carlige mici, folosind ca nada viermii si lacustele mici. Exemplarele mici constituie hrana pastravului si a altor pesti rapitori.

Legea nu reglementeaza lungimea minima admisa la pescuit.