 |
| (Pleuronectes zlesus luscus) |
Raspandire geografica
Aceasta specie este caracteristica pentru Marea Neagra si Marea Azov. Se intalneste de-a lungul intregului litoral marin romanesc, la gurile Dunarii, in complexul lagunar Razeln-Sinoe.
Caracteristici
Corpul pestelui este de forma ovala, acoperit pe ambele parti cu solzi cicloizi. Dorsala si anala sunt lungi, terminate la o anumita distanta de caudala, alcatuind astfel un peduncul caudal relativ lung. Pe corp, pe langa solzi, se mai gasesc si placute osoase ascutite. Partea nadirala (de jos) a pestelui este neteda. Ochii sunt mari, apropiati, asezati pe partea zenitala (de sus) a capului. Gura este mica, oblica, cu dinti dispusi pe un singur rand. Linia laterala este dreapta, continua.
Colorit
Pe partea zenitala, cambula are o culoare cafenie sau verde murdar, uneori verzui-galbuie sau chiar bruna, in functie de coloritul mediului ambiant. Partea nadirala este galbui-albicioasa. Inotatoarele neperechi au pete mici, rotunde, brune. Irisul albastru al ochilor este inconjurat de un inel auriu.
Dezvoltare
Lungimea frecventa este de 22-25 cm, rar 30 cm, iar greutatea obisnuita este de 300-350g.
Biologie
Este o specie marina care s-a adaptat de-a lungul timpului atat la apele salmastre, cat si la cele dulci, statatoare sau chiar curgatoare. Uneori urca chiar pe Don, Nipru sau pe alte rauri. Pe Dunare nu urca, ci se opreste doar la gurile ei. Atat in apele dulci, cat si in cele marine, traieste numai pe fundurile nisipoase. Exemplarele din apele dulci se retrag pentru reproducere in mare, dar se reproduc si in lacurile sarate. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani. Perioada reproducerii corespunde lunilor septembrie-iunie, cu maximum de intensitate in ianuarie-martie. O femela depune intre 600000 si 2 milioane de icre pelagice, cu diametrul de 1,1-1,2 mm.
Cambula se hraneste cu crustacee bentonice, viermi si moluste (pe faciesul nisipos, in special cu moluste Corbulomya). In Razelm-Sinoe se pescuieste cu setcile de cambula asezate pe fundul apei, iar in mare cu talieno. Are carnea gustoasa si de aceea este foarte apreciata.
Pescuitul sportiv
Pescarii sportivi cauta cambula in lunile de primavara si de toamna, cand se prinde cu succes cu petactarul. Se pescuieste in zona malului, pe fund nisipos, cand pestele se apropie de aceste locuri pentru reproducere si pentru a se hranii. In aceasta perioada se intretine in locurile cu adancirni mici, de 1-10 m maxim, unde poate fi pescuit cu succes, avand pe carligele petactarului hamsie, intepata in doua locuri. Se poate utiliza, in lipsa nadei proaspete si hamsie sarata. Firul de 50 m lungime are la capat un plumb de 30-50 g, de forma prismatica, ascutita la cele doua capete. La 20cm de plumb se leaga 3 carlige nr. 1 cu strune de 15-20 cm, din fir mai subtire, la o distanta de 20-25 cm unul de altul. In timpul pescuitului se arunca petactarul prin rotirea plumbului la o distanta de 35-40 m, dupa care, se recupereaza firul pana ce acesta ramane intins. De regula, cambula inghite carligul in intregime, dand de lucru pescarului pentru a-l scoate apoi din gura pestelui. Pescuitul cambulei cu petactarul nu presupune experienta sau indemanare deosebita. Metoda poate fi usor asimilata de la pescarii localnici, dupa numai cateva sedinte de pescuit pe malul marii.
Aceasta specie este caracteristica pentru Marea Neagra si Marea Azov. Se intalneste de-a lungul intregului litoral marin romanesc, la gurile Dunarii, in complexul lagunar Razeln-Sinoe.
Caracteristici
Corpul pestelui este de forma ovala, acoperit pe ambele parti cu solzi cicloizi. Dorsala si anala sunt lungi, terminate la o anumita distanta de caudala, alcatuind astfel un peduncul caudal relativ lung. Pe corp, pe langa solzi, se mai gasesc si placute osoase ascutite. Partea nadirala (de jos) a pestelui este neteda. Ochii sunt mari, apropiati, asezati pe partea zenitala (de sus) a capului. Gura este mica, oblica, cu dinti dispusi pe un singur rand. Linia laterala este dreapta, continua.
Colorit
Pe partea zenitala, cambula are o culoare cafenie sau verde murdar, uneori verzui-galbuie sau chiar bruna, in functie de coloritul mediului ambiant. Partea nadirala este galbui-albicioasa. Inotatoarele neperechi au pete mici, rotunde, brune. Irisul albastru al ochilor este inconjurat de un inel auriu.
Dezvoltare
Lungimea frecventa este de 22-25 cm, rar 30 cm, iar greutatea obisnuita este de 300-350g.
Biologie
Este o specie marina care s-a adaptat de-a lungul timpului atat la apele salmastre, cat si la cele dulci, statatoare sau chiar curgatoare. Uneori urca chiar pe Don, Nipru sau pe alte rauri. Pe Dunare nu urca, ci se opreste doar la gurile ei. Atat in apele dulci, cat si in cele marine, traieste numai pe fundurile nisipoase. Exemplarele din apele dulci se retrag pentru reproducere in mare, dar se reproduc si in lacurile sarate. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani. Perioada reproducerii corespunde lunilor septembrie-iunie, cu maximum de intensitate in ianuarie-martie. O femela depune intre 600000 si 2 milioane de icre pelagice, cu diametrul de 1,1-1,2 mm.
Cambula se hraneste cu crustacee bentonice, viermi si moluste (pe faciesul nisipos, in special cu moluste Corbulomya). In Razelm-Sinoe se pescuieste cu setcile de cambula asezate pe fundul apei, iar in mare cu talieno. Are carnea gustoasa si de aceea este foarte apreciata.
Pescuitul sportiv
Pescarii sportivi cauta cambula in lunile de primavara si de toamna, cand se prinde cu succes cu petactarul. Se pescuieste in zona malului, pe fund nisipos, cand pestele se apropie de aceste locuri pentru reproducere si pentru a se hranii. In aceasta perioada se intretine in locurile cu adancirni mici, de 1-10 m maxim, unde poate fi pescuit cu succes, avand pe carligele petactarului hamsie, intepata in doua locuri. Se poate utiliza, in lipsa nadei proaspete si hamsie sarata. Firul de 50 m lungime are la capat un plumb de 30-50 g, de forma prismatica, ascutita la cele doua capete. La 20cm de plumb se leaga 3 carlige nr. 1 cu strune de 15-20 cm, din fir mai subtire, la o distanta de 20-25 cm unul de altul. In timpul pescuitului se arunca petactarul prin rotirea plumbului la o distanta de 35-40 m, dupa care, se recupereaza firul pana ce acesta ramane intins. De regula, cambula inghite carligul in intregime, dand de lucru pescarului pentru a-l scoate apoi din gura pestelui. Pescuitul cambulei cu petactarul nu presupune experienta sau indemanare deosebita. Metoda poate fi usor asimilata de la pescarii localnici, dupa numai cateva sedinte de pescuit pe malul marii.
Lungimea minima admisa la pescuit: 20 cm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ai grija ce vrei sa zici...!!!